Francesco Primaticcio, Bronzino si Pontormo

Francesco Primaticcio (1504-1570)Pana in 1570, artistul a lucrat in Franta unde a creat premizele orienatrii estetice a Scolii de la Fontainebleaualaturi de Rosso.Viziunea estetizata a formelelor si dinamica gesturilor ,proportiile alungite 9-11 capete, au creat reperele alimentarii intregii arte franceze a Renasterii.
Bronzino- Anglo Torri(1503-1572)Portretele Eleonoreide Teledo cu fiul sau,al Ducel Guidabaldo II de Urbio sau cele ale lui Ugolino Martelli ,Giannettino Doria sau Portretul de tanar ,impresioneaza prin stiinta valoratiei si tehnica desenului toscan, prin luminozitatea culorilor si forme elegante .Din nefericire fizionomiile individualizate nu reusesc sa prinda viata ,datorita expresiei reci si atitudinii de manechin.Ceea ce ramane formulat cu autoritate in pictura lui Bronzio este portretul .Caracterizat de Andre Chastel ca ,,artificios si perfect, cristalin si inghetat ",Portretul creat de Bronzio este conceput cu o maestrie a carei ,,fermitate tine de constructia echilibrata in care lumina dura are o valoare precisa"Pontormo-Jacopo Carucci(1494-1557).El picteaza fresce cu subiecte mitologice si religioase in care adaouga maniera toscana,alungirea corpurilor ,jocul draperiilor .Taceriile si privirile fize ale personajelor degaja un climat anxios si o stare de generala instabilitate si bizar.
Paleta culorilor si acordurilor neobisnuite ,de roze,galben,violet,verde crud,primeste o claritate si luminozitate stranie , ca si cand s-ar metamorfoza sub efectul unor interventii si procese fizice si chimice in desfasurare.

Manierismul(Rosso Fiorentino si Parmigianino)

Radacinile Manierismului in arta italiana din Cinquecento se afla,pintre altele ,in conditiile obiective ale imbogatiriigramaticii plastice ,datorata operelor lui Leonardo,Michelangelo ,Rafael si Tizian ,precum si in conditiile subiective ale influientei maestrilor asupra discipolilor ,elevi directi sau indirecti.
Numerosii tineri admiratori ai geniului toscan ,urbian ,venetian sau bolognez,si-au dirijat destinul artistic spre o viziune estetizata.Desenul florentin ,colorismul venetian, eclerajul leonardesc au fost aspecte asupra carora pictorii manieristi si-au fixat atentia.
Termeul de ,,manierism" se refera la maniere , la imitarea unei opere a unui maestru ,sau in alte cazuri,la repetarea propriei formule estetice.
REPREZENTANTI:
Rosso Fiorentino- Giovanni Batista di Jacopo(1494-1540)Pretuit si admirat pentru stiinta desenului si compozitiei ,Rosso aducea in Franta aerul marilor ansambluri de fresca realizate de Michelangelo si Rafael. La Fontainebleau ,Rosso a decorat Galeria Francisc I ceea mai importanta lucrare a sa.Parmigianino:Francesco Mazzola(1503-1540).Viziunea lui Parmigianino a intrunit influienta maestrilor ,tendintele manieriste ,ale vremii si ecoul artei lui Carreggio.Personajele cu siluete de 9-11 capete ,proportii alungite si gesturi de o gratie afectata ,atitudini cautate ,elegante, si expresia falsei inocente ,construiesc un tip uman de o senzualitate artificiala-,,Madona cu gatul lung".

Jean Fouquet(1420-1480)

Jean Fouquet s-a format in abianta curtii ducelui de Berry ,pe langa pictorii flamanzi invitati de acesta. A calatorit in Italia ,la Roma unde a pictat ,,Portretul Papei Eugeniu al IV-lea" ,care l-a inspirat pe Rafael pt capodopera ,,Papa Leon al X-lea cu nepotii".
Autopotretul in email, facut de Fouquet in 1450 il definesc in expresia grava si concentrata, in sobra atitudine si vestimentatie ,specifice epocii.Considerate reprezentative pentru opera lui Fouquet ,cele doua imagini sunt pictate avand pe voleul drept ,,Fecioara cu pruncul" sub chipul Agnesei Sorel ,favorita regelui ,iar pe voleul sang portretul lui ,,Etienne Chavalier" insotit de Sfantul patron Stefan.
Agnes Sorel ,redata in vesminte specifice rangului si gustului estetic al acelui moment ,tine sanul descoperit asemanator unei rodie de culoarea ivoriului.Pe fruntea inalta poarta coroana cu perle ,amintind de ,,Madona Cancelarului Rollin"pictata de Van Eyck. Prunculpare si el desprins dintr-un tablou de Van Eyck,ingerii rosii si ingerii albastrii,sparg tiparele convenientelor epocii.
Remarcabil portretist ,Jean Fouquet defineste fizionomia dublata de psihologic doar prin cateva linii .Desenele sale au putina culoare ,usot aplicata in hasuri cu creioane.Surprinderea caracterului fizionomic ,expresia psihologica diferentiala ,ca si originalitatea fanteziei si a curajului interpretarii il definesc pe artist cu o puternica personalitate artistica.
Expresia de dezolanta tristete a compozitiei ,,Pieta din Avignon"are o tensiune tragica ,invita la meditatie si reculegere.Cele trei persoane ,formeaza un grup de o intensitate emotionala putin obisnuita .

Umanismul in Franta

Noul spirit umanist se manifesta in Franta mai tarziu decat in Italia datorita traditiei si a spiritului gotic.Regele Francisc I ,mare protector si iubitor al artei ,cheama in tara artisti italieni ,arhitecti ,decoratori, pictori si sculptori ,acestia vor imprima un mare avant artei franceze.
Arhitectura :Datorita prelungirii Goticului ,influienta italiana se manifesta prin imprumuturi de elemente decorative: frontoane , arcuri semicirculare, deschideri dreptunghiulare pentru usi si ferestre ,pilasti si coloane.
Acestea sunt adougate peste o structura arhitectonica gotica ,rezultatul fiind specific.pitoresc si ingenios.Castelele de pe Valea Loarei sunt cele mai bune exemple pentru a ilustra acest amestec :ele au acoperisuri inalte ,separate pentru fiecare corp de cladire ,turnuri si turnulete de colt,cosuri de fum inalte ,cornnise sau scari exterioare( ex: Blois, Chambord, Amboise, Chenonceaux) .Palatul Luvru ,prin fatada realizata de Pierre Lescot si sculptorul Jean Goujon ,reprezinta un exemplu al acestei sintze.
Pictura: Odata cu inceperea lucrarilor la Palatul de la Fontainebleau si venirea artistilor se dezvolta o adevarata scoala, Scoala de la Fontainebleau.In activitatea lor de a infrumusetare a palatului ,artistii s-au ocupat in egala masura de decoratii sculptate si picturi murale ,tapiserii si obiecte de mobilier.In afara de pictura decorativa se observa o atentie speciala pentru portet.Puternic influientata de flamanzi pictura de portrete se caracterizeaza prin perfectiunea executiei si printr-o redare cat mai corecta ,obiectiva si cu cat mai multe detalii a figurii celui portretizat,punandu-se accentul pe fidelitatea asemanarii cu modelul. Pictori: Jean Fouquet, Jean Clouet, Francois Clouet etc.

Albrecht Durer(1471-1528)

El straluceste cu aureola de maestru suveran si sef al Scolii germane.Parionat cercetator al stiintei matematicii si perspectivei geometrice,spirit universal, Durer a fost nu numai marele artist german al epocii ,genialul pictor desenator ci si umanistul,care, prin vastitatea cunostiintelor ,a fost considerat egalul celor mai mari artisti ai Italiei.Opera lui Durer impresioneaza nu numai prin numarul mare de picturi gravuri si desene ,ci si prin apreciabila diversitate a genurilor tratate.
Pictura de altar sau compozitia cu subiecte religioase ,inspirate din textele biblice ,unele contemporalizate ,cum sunt,,Fecioara ,pruncu Iisus si Sfanta Ana",sau dipticul ,,Adam si Eva",il arata pe durer preocupat de fixarea fizionomiei si tipurilor antropologice specific germane.
Autoportretele realizate inca de la varsta de 13 ani ,s-au succedat continuand transformarile personalitatii fizionomice si psihologice ale artistului. Portretele pictate de Durer au chipuri angulare ,uneori amenintatoare prin asprime.Plasate in general,in pozitie vizibila pe 3 sferturi,modelele pictate de Durer au chipurile analizate profund de pictor.
Dintre gravurile lui Durer,realizate inca din copilarie,remarcabile sunt xilogravurile cu tema Apocalipsului ,Melancolia,Moartea si dragostea.Ductul decisiv ,compozitia savanta ,structurile axiale dinamice date de Durer in imginile cum ar fii Apocalipsa printre capodoperele puternice si obsedante ale lui Durer.
Spiritul enciclopedic al lui Durer a avut ocazia sa fie martorul unei noi lumi prospere a Numbergului,oras in care artistul s-a nascut ,s-a stabilit ,a trait si a lucrat.Opera complexa a lui Durer ,lumea gandurilor si ideilor ,preocuparile savante ale umanismului au marcat momentul exceptional al culturii si artei Renasterii germane in contextul civilizatiei spirituale a continentului.

Pieter Bruegel Cel Batran(1525-1569)

Opera lui Bruegel ,integral laica in conceptie si viziune,ar putea fii urmarita in cateva cercuri tematice ,unele inspirate din texte biblice sau everimente festive din viata satului.O imagine incarcata de sensuri filozofice ,realizata cu numai un an inaintea mortii sale este ,,Parabola orbilor".Cu aceasta lucrare Bruegel pare as invita compatriotii la prudenta si intelepciune,in climatul terorii.
Explozia de viata ,tristete si veselie izbucneste din compozitiile cu subiecte evocatoare ale satului flamand ,fixeaza imgini reconfortante.Paleta luminoasa ,cu tonuri primare,galben,rosu,albastru,si tonuri binare,oranj sau verde,ritmeaza dinamica alerta a imaginiilor.
Pigmentii curati ,echilibrul savant de dozaje coloristice ,perspectivice complexe ,il definesc pe Bruegel drept un novator si un posesor al stiintei construirii indrasnete a imaginii.
Compozitii ca,,Caderea lui Icar", ,,Ospat la nunta", ,,Dans taranesc", ,,Tara trantorilor" sunt imagini invocatoare ale satului si vietii taranesti,cu obiceiurile si modul de a-si petrece timpul ori de a sarbatorii.Fizionomii mature ,joviale sau congestionate de buna dispozitie ,glumesc ,se ospateaza cu savoare sau canta.
Printre ei apar si batrani ,urati de varsta,care privesc ,critica sau se mira ,copii neastamparati,gata de a face felurite sotii,in timp ce la ferestrele etajelor curiosii iscodesc strada si intamplarile hazlii ale partenerilor de pe canale.
Arta europeana a secolului urmator va ramane deschisa acetei atitudini a artistului ,lucid comentator al societatii ,opera si artistul deveniind simboluri ale luptei pentru demintate si libertate umana.

Hieronymus Bosch(1450-1516)

Cunoscut si sub numele de Van Aeken ,el a cunoscut celebritatea de timpuriu datorita viziunii neobisnuite care impletea hazul si satira ,visul si cosmarul.opera bogata alui Hieronymus a cunoscut o desfasurare impresionanta prin lucrari de mari dimensiuni,altare in deosebi sau panouri de mici dimensiuni ,cum sunt cele infatisand o unica scena:,,Fiul risipitor", ,,Scamatorul", ,,Purtarea crucii"si ,,Cele 7 pacate capitale".Intr-o lume nebuna,in care rigorile morale sunt pierdute,in care fabulosul se insereaza absurdul,Hieronymus reuseste sa gaseasca echilibrul perfect pt al ilustra.
Viziunea de cosmar este colorata roz ,in tonuri luminoase si transparente,fermecatoare.Cromatica paletei lui ,surprinzator de seducatoare,nu are elemente comune cu pictura inaintasiilor sai.Tonusi de roz trandafiriu,albastru celeste,delicate verniluri si galbenuri aurii,in mici cantitati,creeaza viziune de feerii cromatice ,ca in tripticul ,,Gradinii desfatarilor".Alteori mese mari de ocruri si rosuri sunt echilibrate de registrele tonalitatiilor reci ,ca in tripicul ,,Carului cu fan".
Compozitiile cu zeci de personaje ,savant compuse ,perspectivate sau etajate,in raccourci-urile dezinvolte si incisive sunt probele stiintei inalte a desenului ,a maestriei flamande la care s-a ajuns in acest secol.Uneori cu elemente suprarealiste ,alteori cu accenteexpresioniste ,imaginiile create de Bosch ies in afara stilurilor si scolilor,triumfa prin articularea poeziei ansamblului.

Jan Van Eyck(1390-1441)

Impreuna cu fratele sau ,Hubert Van Eyck, Jan realizeaza una dintre primele capodopere ale artei flamande:Altarul mielului mistic. Lucrarea estea valoroasa nu numai prin frumusetea plastica in sine ,dar si pentru semificatiile estetice pe care le-a impus in epoca.Aflata la Catedrala Saint Bavon din Gand,initial Sfantul Ioan,Altarul mielului mistic a fost inaugurat solemn in 1432.
Doua dintre panourile acestul altar ,prezinta pe Adam si pe Eva ,figuri biblice transferate in contemporalitatea flamanda ,atat prin alegerea modelelor care au pozat cat si prin interpretarea lor.Chipurile varstnice,uzate ,si-au pierdut supletea si gratia.Anatomia Evei ,cu pantecul obosit de nasteri,impresioneaza prin adevarul care nu desfigureaza ci obliga la felectie asupra vietii si destinului uman.In alte panouri laterale, ale altarului ,sunt ingeri care cata la instrumentele muzicale ale vremii.Voleul ingerilor muzicanti reprezinta chipuri de adolescenti cu bucle blonde acoperind umerii cu imbracaminte splendide.
Compozitiile cu subiect religios intitulate:,,Madona cu pruncul", ,,Madona la cancelarul Rollin" sau ,,Cronicul Van per Paele" sunt concepute de Van Eyck in anexele cardinale ale idealului umanist-renascentist revelator al prestantei umane a individului.Compozitiile sunt pretexte pentru evocarea reperelor morale ale flamanzilor si pentru sublinierea bunastarii materiale a fintei umane si a societatii.
Portretele pictate de Van Eyck :,,Barbatul cu turban rosu", ,, Margareta", ,, Barbatul cu tichie albastra" sunt coplesitoare intalnirii estetice nu doar prin frumusetea armoniilor si pretiozitatea materiei picturale ci,in aceasti masura ,prin expresia grava si tensiunea psihologica densa a personajelor.
In aceeasi maneira este realizat si tabloul cu valoare majora in creatia pictorului:,,Familia sotiilor Arnolfini,imagine simbolica a vietii conjugale .Compozitia ii prezinta in picioare ,in prim-plan, pe Arnolfini alaturi de sotia sa ,in interiorul locuintei.
Jan Van Eyck ,fondatorul Scolii flamande descrie amplu Renasterea timpurie a picturii Tarilor de Jos ,lucrarile lui pastrand de-a lungul secolelor,prospetimea cromatica precum si tensiunea expresiva ,densitatea continutului emotional ,caracteristice artei mari.

Veronese(1528-1588)

Veronese este cunoscut si sub numele de Paulo Caliari,el este unul dintre marii stalucisti coloristi ai Scolii Venetiene.El ramane in istoria picturii ca un remarcabil compozitor cu referinte la compozitia d dimensiuni impresionante.
Preferinta lui Veronese pentru scenele de banchet l-au facut celebru,desi calitatea colorismului si picturalitatii operelor lui nu au atins conditia astistica a marilor pictori din aceea vreme.Compozitiile lui Veronese trateaza intotdeauna subiecte biblice ,totdeauna ele fiind interpretate cu sentimentul contemporanitatii,cu sentiment laic,care face din personajele participante la banchet fiinte cunoscute, observate si studiate dupa chipurile concetateniilor sai.
El este pictorul care omagiaza somptuozitatea Venetiei si picteaza poemul lumii fericite a venetienilor bogati.
Pretexte biblice:,,Nunta in Canna", ,, Ospat in casa lui Levi", ,,Cina lui Simion fariseul"este defapt ,marele banchet venetian.Operele lui Veronese se impun prin valoarea compozitiilor savante ,prin valoarea decorativa si coloritul stralucitor , prin lumina si viziune festiva ,surse ale transformarii Venetiei in feerie.

Tizian(1485-1575)

Tiziano Vecellioeste este considerat titan al Renasterii.In aceasta epoca ,regii si papii ii cer lui Tizian sa le faca portrete.Francisc I ,Carol alV-lea,Papa Paul al III-lea doresc sa fie portretati de catre Tizian.Spiritul tradator si viclean al papei Paul alII-lea este sesizat ,la fel de penetrant ca si vanitatea si infumurarea regelui Francisc I.
Compozitii amplecu banchete ,cu personaje imbracate in damascuri violete innobilate cu margaritare ,platouri cu exotice oranjuri alatura in vase de ioriu flori venite de departe.Falduri ,turbane otomane,ziduri batrane acoperite de bosaje ,oglinzi ,cupe cu bauturi si colorit de ambra ,ducati de aur alunecand pe trupul lui Danae ,frumoasa curtezana,blonda .Compozitii cu zeci de personaje ,nuduri ,portrete vorbesc despre splendoriile Venetiei,despre creatia spriritului uman .
La Bella in ipostaza nudurilor venussiene sub chipul Laviniei care l-a inspirat pe pictor ,este definita de Tizian drept opusa imaterialei Simonetta, idealul de frumusete evanescenta ,imaginat de Botticelli.
Tizian a fost cucerit de senzualitatea formelor si de splendoarea carnalitatii feminine ,astfel idealul propus de pictor in ,,Venus din Urbio " sau in ,,Danae",ramabne prototip al frumusetii venetiene .,,Iubirea sacra sau iubirea profana"tema platoniceana tratata de tizian evolueaza treptat in baccanale si in spirit panic.Aceasta compozitie prezinta o alegorie care da stralucire culturii Venetiene.
Portretul,demn ,maiestros ,inseamna pentru Tizian, increderea pictorului in valorile morale ale omului ,corelarea intre fizionomia particulara si psihologia nuantata a modelului.Tinuta eleganta a nobilului Riminaldi ,privirea vie,obsedata.a omuli cu ochii gri ,prezenta fermecatoare,incarcata cu fluid magnetic,degaja facinatia de neuitat.
Activitatea vasta apictorului cuprinde nu numai compozitii in ulei ci si grandioase fresce care i-au adus celebritatea si pretuirea contemopraniilor.
Nobletea si maratia viziunii ,maniera libera a manuirii panelului si inalta maiestrie a lui Tizian au proiectat colorismul si pictura venetiana la apogeul ei,au anuntat era moderna a artei culorii,a inflexiumii poetice si somptuoase ale armoniilor cromatice.

Giorgione(1477-1510)

Giorgio Barbarelli da Castelfranco este un nume stralucit in istoria picturii ,unul dintre acei artisti a caror fiinta ,personalitate si opra reverbereaza peste veacuri, prin geniu,farmec si fascinatie.
Destinul spiritului rafinat si senzual al lui Giorgione, bucuria de viata si stralucitoarea risipirea a temperamentului fermecator s-au incheiat in gestul triumfal care l-a costat viata.Indragostiul Giorgione si-a vizitat iubita bolnava de ciuma,de la care s-a contaminat si langa care a ramas pana in ultimele clipe.
Pictura lui Giorgione s-a impus in Venetia , la inceput de Cinquecento.El a introdus ,ca noutate in jurul anilor 1500 ,doua teme,care au ramas valabile in toata pictura moderna : cea a nudului feminin si cea a peisajului.
Conceptia noua a lui Giorgione consta in incadrarea nudului in cadrul peisajului,in relatia armonica a fiintei umane cu natura.Pentru intaia oara nudul feminin este reprezentat in mijlocul naturii.Compozitiile ,,Tempesta" , ,,Concertul compestru", ,,Venus dormind" prezinta fiecare nudul incadrat in natura.
Virginala ,,Venus dormind",unul dintre cele mai poetice nuduri din pictura universala,cupleaza paradoxal subtilul errosul platonic cu senzualul.
Giorgione poate fii consierat primul mare pictor al atmosferei colorate ,vibrante ,in care formele isi intrepatrund contururile si consistentele cromatice cu aerul si cu lumina.Giorgione ,vesnicul indragostit ,este nu numai poetul iubirii ci si al naturii si luminii.In compozitia ,,Tempesta" ,culoare nu este frumoasa in sine ,incarcata cu valori picturale fascinatorii,ci este animata devibratia poetica.In lumina stranie a aproprierii furtunii, fulgerele strabat insolit cerul.Situatiile nu sunt consumate pana la capat.Splendoarea intre posibil si imprevizibil creaza enigmaticul.Transa trairi artistice are febra emotiei fierbinti.
,,Concertul campestru" are forme foarte sensibile si anvelopate in boare aurie.Amurgul are stralucuiri parnasiene,dar si nuanta tristetii,diferita de sentimentul crepusculului linistit si al luminii calme care o invaluie pe ,,Venus dormind".Compozitii ca ,,Cei trei filozofi" ori ,,Conversazione"sunt imagini in care forta vibratila a luminii topeste suprafetele si gradeaza tonurile de culoare.
Giorgione ramane artistul paradoxurilor ,care a inmiresmat launtricul picturii cu parfumul starii de gratie ,al senzualitatii pagane si al sentimentului sacru.