CLICK HERE FOR THOUSANDS OF FREE BLOGGER TEMPLATES »
Google

sâmbătă, 12 aprilie 2008

Caravaggio(1573-1610)


Michelangelo Merisi sau Amerighi ,este unul dintre cei mai nelinistiti artisti si unul dintre cei mai bravi cautatori ai aventurii.De la entuziasm la optimism, Caravaggio ,cunoaste in viata si in arta drama disperarii,singuratatea, deznadejdea.
De la vigoarea fizica ,recunoscuta de contemporanii sai ,ca o miraculoasa conditie de forta vitala ,artistul cunoaste boala ,suferinta fizica si spitalul ,moartea in singuratate.Pentru Caravaggio ,lumina si umbra nu inseamna contururi .Lumina si umbra inseamna mese de culoare ,doua forte aflate in conflict. Lumina e puternica si cade abrupt si aspru pe forme.
Personajele lui sunt tineri imbracati elegant ,in costume fastuoase ale epocii,grupati la jocuri de carti sau cantareti din lauta, sau impodobiti cu coroane sau ciorchini de frunze de vitza.Bacchus sau David este acelasi adolescent care i-a servit ca model.Curand aceasta lume a lui Caravaggio descopera realitati ale unei lumi opuse.
Caravaggio revigoreaza limbajul plastic ,dandu-i emotie artistica si inalta tensiune de viata.Clarobscurul serveste drama nu numai in spectacolul scenografic ,ci in profunzimea everimentului.Schemele Compozitionale ,noi fata de structura piramidala a imaginii renascentiste ,sustin duelul umbra -lumina ,lupta dintre moarte si viata.

Bernini(1598-1680)


Bernini,Giovanni este figura stralucita a stilului baroc,personalitatea de anvergura a artei Contrareformei in Italia. Considerata capodopera sa Piazza San Pietro din Roma ,este delimitatata de colonada gigantica a celor 284 coloane,desfasurate pe 4 randuri cu 88 pilastri si 140 de statui.
Biserica Sant Andrea al Quirinale (1658-1670), proiectata de Bernini, se impune prin aceasti indrazneala si fantezie recunoscuta ,edificiului adouganduse si monumentele civile:Palatele Barberini ,Montecitorio, Odescalchi, precum si Fantana Tritonului si Fantana celor 4 fluvii din Roma.
Monulemtul Funerar al papei Alexandru al VII-lea (1671-1678)din catedrala San Pietro din Roma, amplasat intr-o nisa deasupra usii, uimeste, si azi ,prin curajul solutiei tehnice. Cel mai citat exemplu al creatiei lui ,in acest sens este Altarul Sfintei Tereza de la Biserica Santa Maria della Vittoria din Roma.Aici, grupul statuar este suspendat in spatiu si imaginat pe un val de nori.Sfanta Tereza este imaginata in extaz mistic, iar ingerul este prezentat tanand sageata divina.
Temperamentul senzual si viu este redat in subiecte mitologie cum ar fii Rapirea Proserpinei sau Apolo si Dafne.Studiul operei lui Berninipoate fii considerat suficient pentru a intelege cacacterele particulare ale sculpturii baroce.Evolutia si afirmarea artistica a lui Bernini au fost stralucite si au dominat aproape intregul secol.
Viziunea teatrala ,modalitatiile de expresie si de limbaj ale operei lui Bernini formuleaza un univers caracteristic pentru arta Italiei din secolul al XVII-lea.

vineri, 4 aprilie 2008

Stilul Baroc




In cronologia stilurilor europene, Barocul apare in italia,in a2a jumatate a secolului alXVI-lea, este contemporan cu Renasterea si cu Manierismul, atingand in secolul al XVII-lea maturitatea, apogeul .Explozia produsa in planul informatiei si cunoasterii, descoperirile geografice si prosperitatea economica generala ,gandirea libera a umanistilor au influientat formarea unui nou stil artistic.Arta Renasterii si Umanismul adusesera setea de cunoastere, studiul si experienta ,exaltasera admiratia fata de idealul uman al civilizatiei antichitatii greco-romane,fata de virtutiile individului si ale frumusetii terestre.In vreme ce increderea in om crescuse, credinta scazuse ,la fel si respectul pentru divinitate.
Gandoarea edificiilor ,efectele de surpriza ale regiei teatrale ,luministice si cromatice in organizarea spatiului interior si exterior al bisericilor au devenit scena desfasurarii unui stralucitor spectacol al artelor vizuale.In definitizarea si explicarea stilului Baroc ,unii autori focalizeaza atentia asupra aspectelor politice,altii asupra evolutiei artistice si modalitatiile particulare ale expresiei.Fara indoiala ,ambele aspecte au importanta in expricarea fenomenului artei baroce.
Sculptura si pictura au fost aservite partial arhitecturii .Multi dintre arhitecti erau si sculptori sau pictori decoratori ,dupa cum ,alteori sculptorii si pictorii erau si arhitecti.In urma descoperirii antecedentelor stilului Baroc ,anumite elemente ce pareau secundare istoricilor din secolele trecute ,au devenit surse de relevare sau lumina noua adusa interpretarii stilului ,punctand astfel unele inele intermediare ascunse.

Arhitectura:

Vignola, Jacopo Barozzi (1507-1573) a fost arhitect si teoretician, primul dintre arhitectii secolului al XVI-lea ,care a folosit principile traditiilor antichitatii greco-romane. Creatia sa cea mai reprezentativa: Biserica Il Gesu din Roma, construita in 1568-1576.
Maderno, Carlo Maderna(1556-1629) si-a inscris numele in istoria constructiei celui mai frumos edificiu al crestinitatii catolice: Bazilica San Pietro din Roma.

Borromini, Franceso (1599-1667) este autorulunor constructii religioase implantate cu autoritate in peisajul Romei, printre care cele mai cunoscute sunt: Biserica si Colegiul Sant'Agnese ( 1653-1657) si Biserica San Carlo alle Quattro fontane(1634-1667)

Andrea del Sarto(1486-1531)




Cunoscut sub numele de Andrea d'Angilo, a fost un artist inzestrat cu o sensibilitate artistica. El s-a format ca orfevru, a studiat s-a initiat la umbra capodoperei lui Leonardo si Michelangelo.
Artistul a pictat ,,Portretul Daufin-ului" si compozitia ,,Caritatea", al caror aer subtil si expresie nostalgica i-au adus admiratia francezilor.Toate personajele pictate de Andrea del Sarto au caracteristica expresia melancolica,usor suferinda ,inspirate de fascinatia ,,Monei Lisa".
,,Autoportret ,Lucretia"-portretul sotiei pictorului si ,,Portretul sculptorului" fac demonstratia stiintei desenului si formei ,precum si a patrunderilor psihologice si redarii nuantate a starii de visare.In curentele ,orientarile si influientele epocii Andrea del Sarto a pastrat eleganta si gravitatea, asigurand operei sale locul la limita favorabila a Manierismului toscan.