CLICK HERE FOR THOUSANDS OF FREE BLOGGER TEMPLATES »
Google

joi, 31 ianuarie 2008

Parthenonul si Erechteionul



Erechteionul : numele acestui templu vine de la unul din primii regi ai Atenei. In curtea Erechteionului crestea maslinul despre care se credea ca fusese daruit orasului de catre zeita Atena.
Statuia Atenei luptatoarea
era atat de mare incat marinarii atenieni aflati departe pe mare puteau vedea coiful si lancea zeitei stralucind in lumina soarelui.
Propileele. Pe aici se facea intrarea in Acropole. Drumul catre Propilee era format dintr-o panta abrupta pe care inaintau procesiunile religioase indreptandu-se spre templu.
Parthenonul era cea mai frumoasa cladire de pe Acropole ; era un templu construit de Pericle si dedicat zeitei Atena Partenos. Cuvantul grec “parthenos” inseamna “necasatorit ”, iar Partenon insemna “casa zeitei necasatorite”. Este o cladire impunatoare cu o lungime de 99,7 m si o latime de 33,5 m. Constructia ei a durat 15 ani; a fost cladit din marmura Pentelica, care contine minereu de fier si ii confera in lumina soarelui o stralucire cala, aurie. In interior exista o alta statuie imensa a zeitei Atena, sculptata in fildes si aur de Phidias. Partenonul era scena unuia din cele mai mari festivaluri ateniene-Panathenaea. Acest festival se tinea la fiecare 4 ani in cinste zeitei Atena ; era un amestec de ceremonie religioasa si distractie, se organizau intreceri atletice si o cursa cu torte care se tinea noaptea pe strazile orasului. Cel mai important eveniment al festivalului era o procesiune in care tinere fete ateniene duceau peplos-ul la Partenon (imbracaminte sacra facuta in fiecare an pentru Atena si pusa pe umerii statuii. Pericle a comandat ca aceasta procesiune sa fie sculptata pe friza care inconjoara Partenonul. Aceste sculpturi se numesc marmurile Elgin (dupa Lordul Elgin, cel care le-a dus in Anglia)Unele dintre ele pot fi admirate in British Museum.

joi, 24 ianuarie 2008

Arta Greaca


Templele din piatra construite in cinstea unor zei sau zeite erau cladirile cele mai reprezentative ale arhitecturii grecesti. Primele temple monumentale din piatra au fost construite in secolul 7 inainte de Hr. si exista posibilitatea ca acestea sa fi aparut ca o replica a cladirilor din Egipt.
Grecii antici au dezvoltat trei stiluri (ordine) majore de arhitectura, stiluri care au influentat aspectele fatadelor templelor.
Diferentele de detalii de pe coloane si ariile de deasupra lor defineau stilul arhitectural din care proveneau .
Indiferent carui ordin apartineau fatada unui templu era alcatuita din trei parti: treptele, coloanele si antablamentul. Fiecare din aceste parti avea la randul ei trei parti. Existau trei trepte care conduceau la templu iar cea mai de sus purta denumirea de stylobate. Fiecare coloana era definita prin baza un stalp si capitel. Antablamentul avea in componenta o arhitrava(grinda care se sprijina pe coloane), o friza, ce corespundea grinzilor ce sustineau tavanul si o cornisa.

Ordinul Doric este cel mai simplu si cel mai vechi ordin.
Ordinele Ionic si Corintic au adaugat o baza coloanelor si au detaliat capitelurile coloanelor. Antablamentul (spatiul de deasupra coloanelor) difera deasemenea de la un ordin la altu.
Stilul Doric era cel mai simplu si mai sobru. Coloanele dorice nu aveau baza sprijinindu-se direct pe ultima treapta. Capitelurile dorice erau alcatuite dintr-un element numit echinus (de forma unei pernute) si un dreptunghi orizontal numit abacus care sustinea incarcarea cladirii de deasupra.
Stilul Corintic a fost cel mai sofisticat si s-a utilizat in principal pentru coloane de interior. Coloanele corintice aveau capiteluri inalte in forma de clopot rasturnat acoperite cu frunze sculptate. Prima coloana corintica se afla in templul lui Apollo Epicurius din Bassae.

Pictura Egipteana


La fel ca arhitectura ,sculptura si pictura egipteana era subordonata unei ideologii religioase sau politice. Ca atare, trebuia sa respecte traditia si canoanele respective. Egiptenii aveau o exceptionala vocatie a culorii; a culorilor vii, vesele, delicate.
Desenul este precumpanitor ,linia neagra contureaza accentuat formele,culorile sunt asezate in pete uniformefara nuantari care sad ea impresia de volum.In pictura personajele tin capul din profil, bustul se vede frontal, soldurile circa trei patrimi iar picioarele din lateral.
Se practica tehnica frescei iar scenele sunt asezate in frize pe toata suprafata peretelui,de la sol la tavan.Tematica este bogata,cu scene din viata cotidiana(banchete,dansuri,diferite ocupatii) sau ritualuri de cult si inmormantare.

Sculptura Egipteana


Majoritatea sculpturilor egiptene sunt efectuate in basorelief iar dintre materialele folosite predomina piatra ,lumnul sau metalul(aur,argint)
Cand vorbim despre sculptura egipteana trebuie sa stim ca aceasta a fost supusa unor canoane Aceste canoane sunt impuse de credinta egipteniilor in zei si in viata vesnica.Cele 3 canoane sunt:
-Hieratismul este lipsa de expresivitate a chipurilor si a trupurilor ,aceasta simbolizeaza detasarea personajelor de viata pamanteana in asteptarea nemuririi.
-Frontalismul este vederea din fata a personajelor,bratele sunt lipite de trup.
-Supradimensionarea consta in reprezentarea zeilor mai mari decat resstul personajelor pentru a sublinia caracterul lor sacru.
Printre capodoperele sculpturii Regatului Vechi se numara: marele Sfinx din Giseh (capul faraonului Khefren), statuia lui Khefren (Muzeul din Cairo), grupul Mikerinos si regina Khamerer Nebti (Muzeul din Boston), cel al printului Rahotep si printesei Nofret (Cairo), cel de un realism dus la grotesc al piticului Seneb si familiei sale (Cairo);precum si celebrele statui – a „primarului” (in lemn, Cairo) si a scribului de la Louvre (calcar policromat) sau a celui de la Muzeul din Cairo.
Din timpul Regatului Mediu: statuile faraonilor Mentuhotep I si Sesostris I (gresie si calcar, Cairo), sau a gratioasei purtatoare de ofrande (lemn stucat si pictat, Louvre). Iar din epoca Regatului Nou – busturile reginei Nefertiti (calcar pictat, cel din Berlin; cuart, cel din Cairo); ale faraonilor Tuthmosis I, Tuthmosis III, Amenhotep II, Tutankamon si zeului Amon-Ra, si – in primul rand – Ramses II (un granit negru sau roz; toate in muzeul egiptean din Torino); in fine, statuile „colosilor” din Teba (27 m), reprezentandu-l pe Amenofis III, precum si cele 4 statui gigantice (20m) reprezentandu-l pe Ranses II in fata templului sau din Abu-Simbel.

Arta Egiptului


Considerat un ,,dar al Nilului’’ ,Egiptul a avut una dintre cele mai originale si stralucite civilizatii din istorie. Arta egipteana este o arta de mare demnitate si distinctie. Este ermetica, inchisa oricaror sugestii venite din partea artei altor tari, pastrand un aer de profunda solitudine.Ea are ca parte componenta a civilizatiei un profound character religios si funerar.Aceasta trasatura se manifesta in arhitectura picture si sculptura.
Cea mai veche forma de arhitectura funerara este mastaba, - o constructie masiva de caramida sau de piatra ridicata deasupra unui mormant, sapat adanc in pamant.Acestea erau grupate in jurul piramidei faraonului.
La jumatarea sec al III lea inainte de Hr. se construieste primul mare mormant regal:piramida in trepte de la Sakkarah opera lui Imhotep primului artist consemnat in istorie .
Complexul de la Giseh cuprinde 3 piramide care apartin unor mari faraoni : Kheops ,Khefren si Mikerinos ,cea mai mare piramida fiind cea a faraonului Kheops .Forma simpla a constructiilor de proportii colosale scote in evidenta materialul din care erau facute :granit roz sau negru,alabastru si bazalt .